Cadou de 3,7 miliarde pentru Nuţi!

3,7 miliarde. De euro, nu de lei! Acesta este cadoul pe care Elena Udrea l-a primit din partea Preşedintelui, cu ocazia învestirii ei în funcţia de ministru al Turismului şi Dezvoltării Regionale. Banii sunt bugetul pe care Uniunea Europeană în va pune la bătaie pentru România, în speranţa că v0m intra şi noi în rândul lumii.
Doamna Udrea, ministereasa care mai ieri poza în chiloţi pentru reviste de profil şi-a serbat azi-noapte ziua de naştere. Cu un aşa cadou, nu-i de mirare că Nuţi a celebrat la cel mai înalt nivel, însuşi preşedintele semnând de prezenţă la paranghelie. Un prilej cum nu se poate mai nimerit pentru camarila portocalie de a pune ţara la cale, departe de ochii lumii. Şi de a împărţi caşcavalul scăpat din cioc de Uniune.

„Lasă-i să moară proşti!”

Încercând să ne facă să credem că e mai de capul ei decât niciodată, Televiziunea Română, ba liberă, ba ocupată în ultimii 20 de ani, difuzează un documentar despre evenimentele din decembrie ’89. Conform documentarului, acu’ e clar cine-a tras: generalul Militaru. Câteva canale mai încolo, Băsescu face pă haladitu’ la moguleţul lui, B1 TV: o fi tras el Militaru, da’ dom’ preşedinte se jură, pe onoarea lui dă familist dă neam dă militar nu doar dă traistă, că niciun militar nu trage în populaţie fără ordin ispre, din partea politicului. Care politic, la vremea aia e clar că se subînţelege că era Ion Iliescu. Cârpa aia kaghebistă sub care Băsescu era pămătuf până să adulmece gustul puterii absolute.
În ciudă parcă, o zi mai târziu, tot TVR programează în prime-time o capodoperă, cel mai mare haz de necaz făcut vreodată la adresa românilor: “De ce trag clopotele Mitică?”. De frânghie, Trăienică! Dacă mă gândesc la tine, la Ilici, la decembrie 1989 si, in fine, la decembrie 2009, rămâne ca-n film(e): „Care va să zică şi-au schimbat costumele, ca să ne ducă pe deşte!”
Să mergem la Burtosu! Să fie dă sufletu’ democraţiei!

Înapoi în viitor

Nu e glumă, e pura realitate: Emil Boc e din nou premier. "Dată fiind realitatea politică, ma vad nevoit să adopt o soluţie pe care o pot asigura în momentul de faţă în aşa fel încât România să rezolve prioritatea zero, aceea de a avea un guvern". Aşa a explicat şeful statului desemnarea lui Emil Boc.
După ce-a ieşit la cumpărături prin Parlament, pentru a-şi asigura minima majoritate pentru ca Guvernul să treacă, Băsescu şi-a reinstalat marioneta la Palatul Victoria. Ne întoarcem astfel de unde am plecat. Înapoi într-un viitor sumbru, cu o Românie împărţită în două cu voia şi în bătaia de joc a preşedintelui. E clar că lui Băsescu nu-i pasă de cei care nu l-au votat, majoritari între graniţele ţării. De ce i-ar păsa, din moment ce a recunoscut că viitorul său politic e terminat, în perspectiva viitorului cincinal. Un ultim cincinal în care, nu-i aşa, e suficient timp să asigure viitorul camarilei care-l înconjoară. Cu riscul ca acest cincinal să ţină doar doi ani jumate. Până pe la viitoarele alegeri parlamentare.

Pregătiri pentru turul III!

Brusc, apare şi caseta cu Geoană… Cam „subţire”, având în vedere că ne arată un membru PSD „cotizând” la preşedintele partidului 5.000 de euro. Dincolo, la PDL, era mai scump!...

La fel de brusc, Berceanu se jură că, de când se ştie el baron portocaliu, Partidul Naţional Liberal „trăieşte o iubire neînţeleasă cu PSD”. Un mod evident demagogic de a bate şaua ca să priceapă electoratul de dreapta cam cine ar fi dreapta în ţara asta.

În replică, Prostănacul vrea să pară sigur pe el, declarând că va câştiga detaşat turul al III-lea. Ba, într-un surprinzător puseu de politică dâmboviţeană, îşi exprimă temerea că, peste 5 ani, Băsescu ar putea-o instala pe EBA la…Cotroceni!
Români, ni se pregăteşte ceva!

Normele UE lovesc în Prostănac!

Potrivit ultimelor directive ale Uniunii Europene, de la 1 ianuarie 2010, în România se interzic bocitoarele şi plimbatul mortului în căruţă. În aceste condiţii, cel puţin Mircea Badea şi Mihai Gâdea vor rămâne fără obiectul muncii, iar alde Victor Ponta sau Dan Nica, boii care împing mediatic căruţa Prostănacului, nu vor mai avea locuri de parcare rezervate la Antena 1 sau Realitatea TV!
P.S. În tot acest timp, Geoană era deja incinerat, în urnele diasporei.

Cine mişcă, nu mai mişcă!

Motto: „Un fleac...I-am ciuruit!”- Traian Băsescu

Senatorul PSD Cătălin Voicu este ridicat de pe stradă de oamenii DNA, deşi beneficiază de imunitate parlamentară. Voicu este preşedintele Comisiei de Apărare din Senat, comisie care nu mai devreme de ieri l-a audiat pe directorul STS, Marcel Opriş, bănuit că ar fi pus serviciul secret la dispoziţia maşinăriei electorale a PDL. Opriş a ieşit destul de şifonat de la audieri, care audieri ar fi trebuit să continue.
În 2004, s-a vehiculat faptul că, dacă ar fi ieşit Adrian Năstase preşedinte, libertatea presei ar fi avut grav de suferit. Nimic mai adevărat. Suntem în 2009. Între libertatea presei şi libertatea persoanei, voi ce alegeţi?
P.S. Traiane, te-aş întreba: unde e Târgoviştea?

Cine seamănă vânt...

După ce-au lătrat şi muşcat în stânga şi-n dreapta scenei politice, alde Boc, Berceanu ori Videanu se gudură acum pe lângă „monstruoasa coaliţie”, schelălăind la televizor că e nevoie de un climat de stabilitate. Un guvern stabil, e dat doar de o majoritate care să-l susţină în Parlament. Chestiune cu care pedeleii nu vor să se împace în ruptul capului. Primul ministru trebuie musai să fie omul preşedintelui, altfel victoria din alegerile de pe 6 decembrie ar fi una a la Pyrus. Necontrolând nici Guvernul, nici Parlamentul, Băsescu ar rămâne izolat pe scena politică. Şi el, şi camarila. Pe de altă parte însă, întârzierea formării unui Executiv riscă să arunce România în faliment. Consecinţa, în plan politic, ar fi alegeri parlamentare anticipate. La cât de strâns a fost scorul la „prezidenţiale”, la cât de dornic ar fi electoratul PNL să iasă la vot în aceste momente în favoarea liberalilor, există riscul real ca PDL să piardă numărul superior de mandate deţinut la această oră în Legislativ şi să spună adio guvernării. În aceste condiţii, dacă cei din coaliţie vor fi în stare să se ţină pe poziţii, Băsescu va fi nevoit în cele din urmă să cedeze postul cheie, cel de prim-ministru. Deja caută cu disperare o soluţie de compromis, o persoană neimplicată politic. Cam greu de găsit. Când a vrut Johannis, n-a vrut el. Când ar vrea el, nu se mai poate.